Rinichiul este un organ pereche, intraabdominal, situat în regiunea lombară (retroperitoneal), de o parte și de alta a coloanei vertebrale. De asemena, rinichiul îndeplineste o varietate de funcții importante precum filtrarea sangelui, epurare (eliminarea rezidurilor), menținerea echilibrului-hidroelectrolitic și acido-bazic, sinteza de hormoni (renină și eritropoetină), precum și în controlul tensiunii arteriale.

Functiile rinichiului sunt:

• Eliminarea toxinelor din sange dobândite prin consum de medicamente, ingestia de substante toxice precum și a produșilor rezultați în urma catabolismului.
• Mentinerea echilibrului apei în organism și menținerea în limite normale a unor minerale din sange precum: calciu, fosfor, magneziu, sodiu sau potasiu
• Controlul tensiunii arteriale prin producția unui hormon cunoscut sub denumirea de renină
• Stimularea producției de globume rosii (hematii) prin productia de eritropoetină
• Transformarea vitaminei D inactive în forma activa, precum și menținerea echilibrului fosfo-calcic în limite normale, esențiale pentru păstrarea sănătații structurilor osoase

Având în vedere funcțiile pe care rinichiul le îndeplineste, acesta este considerat un organ esential pentru menținerea unei funcționalități normale a organismului. Functionarea deficitară a rinichiului avand consecinte grave asupra sănătații precum boala cronică de rinichi (BCR) avansată ce necesită tratament de specialitate sau terapie de supleere renală (dializă).

Consultați un medic nefrolog!

Având în vedere multitudinea de patologii ce pot duce la alterarea funcției renale este esențial ca pacientul cu bolii cronice precum hipertensiune arterială, diabet zaharat, etc sa fie evaluat periodic prin intermediul medicului de familie, medicului curant cardiolog/diabetolog precum și prin medicul nefrolog. Evaluarea inițială presupune efectuarea unor analize de sânge și de urină.

Aspectul macroscopic al urinii poate oferii indicii semnificative despre aparitia unei bolii renale. În mod normal urina are o culare galbena, o culare maroine sau urina de culoare inchisa poate fi un semn de deshidratare. De asemnea, daca urina este spumoasă este posibil ca pacientul să piardă prin urina proteine, ridicand suspicinea de afectare renală severă.

Un alt indiciu asupra sănătații rinichiului poate fi oferit de cresterea în greutate bruscă, nejustificată de aport alimantar precum și apariția edemelor la nivelul membrelor inferioare și pero-ocular. Acest lucru apre datorită incapacității rinichiul de a elimina apa în exces din organism.

Alte simptome de boală cronică de rinichi sunt: cefaleea (dererea de cap), oboseala excesivă, dispneea (dificultați ale respirației), prurit generalizat, dureri la urinare, urina urât mirositoare și urgența de a micționa, etc. Apariția unuia sau a mai multor semne menționate anterior necesita consult nefrologic.

Masuri de protecție în apariția sau progresia afecțiunilor renale sunt reprezentate de menținerea unei diete echilibrate, evitarea consumului exagerat de sare și alimente procesate, mentinerea tensiunii arteriale în limite normale sau în limite tolerate de pacient, menținerea unui control glicemic adecvat, evitarea stărilor de deshidratare precum și evitarea infecțiilor.

Care sunt cauzele apariției afecțiunilor renale?

Există o serie de cauze care pot provoca boli de rinichi. Dupa cum urmneaza, cele mai frecvente cauze de bolilor renale sunt:

Hipertensiunea arterială: Cresterea presiunii sangelui caracteristică hipertensiunii arteriale duce la alterarea vaselor de sange renale și în timp poate duce la apariția bolii cronice de rinichi.

De asemnea apariția unei hipertensiuni arteriale la vastă tânară ridică suspicinea de boală renală și necesită evaluare nefrologică pentru exculderea unor cauze secundare a tensiunii arteriale.

Diabetul: Afectarea renală secundară diabetului cunsocută și sub de numele de boală cronică de rinichi diabetică este o patologie asimptomatică, cu debut lent (ani), ce poate apărea înca din stadii incipiente de diabet.

Boli autoimune

În bolile autoimune, sistemul imunitar care în mod normal are rol protector, ataca accidental diferite organe precum plămânul, inima sau rinichiul. Diagnosticul bolilor autimune este de lungă durată iar consecințele nediagnosticării acestora asupra rinichiului sunt severe.

Infecții:

Cea mai frecventă patologie renală întalnita în populația generală de sex feminin o reprezintă infecțiile urinare, acestea pot fi simptomatice sau asimptomatice și pot merge de la cistite (infecții de tract urinar jos) până la pielonefrite acute (simptomatologie de infecție urinară la care se asociază febră).

Ateroscleroza:.

Odata cu îmbatrînirea și apariția bolilor cronice (hipertensiune arterială, diabet zaharat) la nivelul vaselor renale se pot depune plăci de aterom. Cresterea în dimensiuni a acestora poate duce la oculzionarea vasului (înfundarea), în consecință cresterea tensiunilor arteriale anterior controlate precum și a boliilor renale.

Alte cauze: Alte cauze care pot provoca probleme renale pot include nefropatia tubulo-interstițială post consum de medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, medicație algică, chimioterapie, diferite ceaiuri folosite în populatia generală pentru slabit), glomerulonefrita, boli congenitale (boala polichistică hepato-renală, rinichi in potcoavă), rinichi unic chirurgical, litiază renală (calculi renali), etc.

Este important să se înțeleagă că bolile renale pot avea diverse cauze și sunt insotite de o multitudine de simptome.

Ce simptome pot avea din cauza afecțiunilor renale?

Există o serie de simptome care pot indica o problemă renală. Unele dintre cele mai frecvente simptome ale bolilor de rinichi sunt:

1. Cefalee (dureri de cap)
2. Edeme la nivel periorbital, embre inferioare (umflarea feței sau a picioarelor)
3. Oboseală excesivă
4. Dispnee (dificultăți de respirație)
5. Oligo-anurie (reducerea volumului de urină)
6. Modificări maroscopice ale urinii: culoare, claritate, miros
7. Durerii lombare

Prezenta oricăruia dintre aceste simptome poate indica o probelema severă de sănătate,  necesitând  efectuarea unui consult medical fie prin medicul de familie, fie printr-un medic nefrolog pentru diagnostic și un tratament adecvat.

Nefrologul este un medic care se specializează în tratarea bolilor renale și a afecțiunilor asociate rinichilor. 

Rolul nefrologului este de a:

• Diagnostica afecțiunile renale prin efectuarea unor analize de sânge și de urină, precum și prin efecaurea unei ecografii abdominale. Concomitent, stabilirea etiologiei bolii renale.
• Odata stabilit diagnosticul, medicul nefrolog în colaborare cu medicii curati ai pacientului are rol în stabilirea unui tratament individualizat fiecărui pacient în parte pentru a stagna progresia bolii cronice de rinichi. În cazul în care boala cronică de rinichi evolueaza spre stadiu final sau este diagnosticată tardiv medicul nefrolog are rolul de a informa pacientul asupra inițierii și pregătirii terapiei de suplerere renala (dializa) sau a transplantului renal.

• Un alt rol important al nefrologului este acela de a îndruma pacientul spre adoptarea unui stil de viață sănătos, adoptarea unui regim alimentar echilibrat precum și efort fizic adecvat în limita tolerantei acestuia. De asemena, nefrologul are obiligația de a informa pacientul asupra consumului exagerat al anumitor alimente precum bananele, acestea au o cantitate crescută de potasiu și consumate în exces la un pacient cu BCR poate duce la deces.   

• Concomtent, medicul nefrolog trebuie se informeze bolnavul ca anumite medicamente precum Diurexul, antiinflamatoarele nesteroidiene, antibioticele (Gnetamicina, Amikacina) precum și o serie de suplimente alimentare consumate foarte frecvent de populația generală fara recomandarea sau sfatul medicului pot avea consecințe severe asupra sănătații unui pacient cu boală cronică de rinichi.