Litiaza renală este termenul medical pentru pietrele la rinichi. Acestea reprezinta formatiuni de consistenta dura, care sunt formate la nivel renal si au capacitatea de a migra de-alungul tractului urinar: rinchi-ureter-vezica-uretra.
Calculii (pietrele) difera ca dimensiune si forma, de la calculi milimetrici la calculi centimetrici (litiaza coraliforma). Forma poate fi rotunjita, neteda sau colturoasa. Culorile variaza in functie de compozitia chimica a calculilor, de la galben-brun la cenusiu sau albicios.
– calculi din calciu (cei mai frecventi) – se formeaza fie din calciu, fosfat de calciu sau dintr-o combinatie a celor doua;
– calculi din acid uric – se formeaza in urma pH-ului acid al urinei;
– calculi din struvit – se formeaza din magneziu si din amoniac, din cauza unor infectii bacteriene ale tractului urinar;
– calculi din cistina (cei mai rari) – se formeaza la persoanele care secreta in exces un aminoacid numit cistinurie;
Care este cauza formarii litiazei renale (pietre la rinichi)?
Rinichiul are rolul de a filtra produșii rezultați în urma proceselor catabolice, substanțele toxice și fluidele în exces din sânge și de a le elimina prin urină. Substantele toxice (rezultate in urma arderii alimentelor sau din mediul exterior) in amestec cu apa si sarurile minerale de care organismul nu mai are nevoie, se transforma in urina. Atunci cand apare un dezechilbru la nivelul cantitatii de apa, saruri, minerale si alte substante din urina, se formeaza pietrele la rinichi (litiaza renala).
Incidență și prevalență
• 1,5 -15% în populația generală;
• Mai frecventă la bărbați decât la femei cu un sex ratio de 2:1 în favoarea bărbaților;
• Vârsta de debut = 30-40 ani [1,4].
Oricine poate dezvolta litiaza renala in decursul vietii, insa anumite categorii de persoane sunt mai predispuse decat altele. Sansele ca o persoana sa aiba pietre la rinichi, cresc in conditiile urmatorilor factori de risc:
• Istoric familiar de litiaza renala
• Istoric personal de litiaza renala(recurenta crescuta)
• Deshidratare sau aport scazut de lichide
• Dietele bogate in proteine, sodiu si zaharuri
• Obezitate
• Medicatie diuretica sau antiacide pe baza de calciu
• Prezenta bolii polichistice sau malformatii ale rinichiului si tractului urinar (rinichi ‘’in potcoava’’, stenoza de jonctiune pielo-ureterala, stenoza ureterala)
Care este simptomatologia in litiaza renala?
Unele pietre la rinichi sunt mici ca un graunte de nisip. Altele sunt mari ca o pietricica. Exista pietre la fel de mari ca o minge de golf(referitor la litiaza coraliforma).
Durerea care se instaleaza este cunoscuta in termeni medicali de colica renala si este atat de puternica, incat este asociata ca fiind mai intensa decat durerea unei nasteri. Durere este vie, intensa, care apare brusc in spate (imediat sub coaste) sau in lateral (si care poate iradia spre partea inferioara a abodomenului si zona genitala), se manifesta prin perioade de accentuare si de acalmie, iar persoana nu poate gasi o pozitie antalgica(in care durerea sa cedeze). Durerea colicativa poate fi insotita de unul sau mai multe din urmatoarele simptome:
• durere difuza sau durere de stomac care nu dispare;
• urinare cu sange;
• greața sau varsaturi
• urina urat mirositoare sau cu aspect tulbure;
• urinare dureroasa;
• nevoia de a urina des;
• urinari frecvente si reduse cantitativ;
• senzatia de urinare incompleta;
• senzatia de arsura in timpul urinarii;
• transpiratii abundente;
• diaree/constipatie;
Diagonstic si investigatii- cum aflam daca avem pietre la rinichi?
La debutul simptomatologiei mentionate anterior, primul pas este de a efectua o programare la medicul urolog. Acesta poate recomanda unul din urmatoarele tipuri de investigatii:
Teste imagistice:
• Ecografie reno-urinara
• Ecografie abdominala
• Computer tomografie cu sau fara substanta de contrast
• Examen RMN
• Urografie
Analize de urina:
• Examen de urina (sumar si sediment urinar)- pentru depistarea cantitatilor de substante de nivel ridicat din urina
• Urocultura – identificarea unei posibile bacterii care cauzeaza infectiile urinare
Analize de sange:
• Hemoleucograma si Biochimie pentru a verifica daca rinichii functioneaza corespunzator si determinarea valorilor biologice- in caz de modificari patologice se recomanda interventia endoscopica pentru inlaturarea pietrelor
Cum se trateaza litiaza renala?
Tratamentul litiazei renale variaza in functie de tipul si marimea pietrei, de starea persoanei, de durata de timp de la debutul colicii. Medicul urolog va stabili potrivit cazului particular al pacientului, tratamentul adecvat, de la cel medicamentos la cel interventional.
Pietrele mici sunt cele de pana la 7-8 mm, acestea pot fi eliminate de pacient la domiciliu, fara a avea nevoie de interventie chirurgicala/endoscopica in majoritatea cazurilor. In acest caz, tratamentul este format din:
• consum mare de lichide,minim 2 litri de apa pe zi in cantitati micute la intervale regulate;
• analgezice pentru ameliorarea durerii acute usoare pana la moderata;
• antiinflamatoare nesteroidiene care ajuta la reducerea inflamatiei;
• antispastice pentru relaxarea musculaturii ureterului;
Pacientilor care se confrunta cu pietre de dimensiuni > 7-8 mm le sunt recomandate interventii non-invazive sau minim invazive.
• Interventia non-invaziva este Litotripsie extracorporala cu unde de soc (conoscuta si sub numele de ESWL – Extracorporeal Shock Wave Lithotripsy). In termeni populari este denumita bombardarea pietrelor de al rinichi. Se efectueaza cu un aparat extracorporeal care genereaza unde de soc pentru a sparge calculii renali in fragmente mici, milimetrice, care ulterior se elimina cu urina. Procedura nu necesita internare, se poate efectua cu sau fara anestezie si pot fi realizate mai multe sedinte pentru a obtine o fragmentare corespunzatoare;
• Ureteroscopie semirigida cu litotritie laser in situ pentru calculii de la nivelul ureterului si uretero-renoscopie flexibila pentru litotritia(fragmentarea) calculilor de la nivelul rinichiului. Aceste proceduri se realizeaza dupa montarea in prealabil a unui cateter ureteral autostatic JJ. Dupa fragmentarea calculilor se vor extrage fragmentele restante cu ajutorul penselor.
• Nefrolitotritie percutanata- este rezervata cazurilor cu calculi renali voluminosi, de tip coraliform, care nu pot fi abordati prin ureterorenoscopie flexibila.
Cum se poate preveni formarea pietrelor la rinichi?
Deoarece aproximativ 50% dintre pacienții cu colica renala vor avea un nou episod în urmatorii 5 ani, este necesar sa se scada acest risc prin:
• Hidratare orala (cu apa) pentru a urina minim 2 litri pe zi;
• Se recomanda consum de apa sau lichide cel puțin la fiecare 2 ore;
• Cresterea aportului de lichide atunci atunci cand se practica activitati sportive;
• Sunt recomandate si sucurile de citrice (portocale si lamaie);
• Mesele trebuie sa fie usoare, frecvente si variate;
• Aportul de sare, carne si zahar rafinat ar trebui limitat.
Cand apar modificari metabolice, poate fi necesar sa se recurga la o dietă specifica. De asemenea, poate fi necesara implicarea altor specialitați medicale, precum nefrologia sau endocrinologia.
In cazul in care aflati de existenta unei pietre la rinichi incidental, in cadrul unei ecografii abdominale sau computer tomografii, este important ca, in ciuda lipsei simptomelor suparatoare, sa consultati medicul urolog in vederea stabilirii conduitei terapeutice pentru preventia posibilelor complicatii.
Pietrele eliminate sau operate (fragmente extrase in cadrul interventiilor invazive) se pot trimite pentru analize de laborator ce identifica compozitia calculului. In functie de compozitie medicul poate recomanda un regim alimentar specific, sau medicatie care sa modifice ph-ul urinar, pentru a impiedica formarea pietrelor in viitor.
Dr. Roland Costică
Medic specialist urologie